Search This Blog

Tuesday, April 26, 2011

Tepes. Vasile Tepes.

             Vasile Tepes e un profesor de istorie.
             E pensionat, deci nu profesoreste.
             Mi-a spus ca inauntru are-o molie,
             Ce-l roade, daca nu vorbeste.

            Transcendental, Capitalism, Fenomenologie
            Cuvinte mari ce-ncap intr-o cutie
            De lemn sau de plina cu fasole
            Sa treci prin ea, urcat pe role.

           Am vorbit cu el dupa 10 ani. Stiu ca ultima data ma invatase un lucru: sa ajut oamenii care au nevoie de mine. Cand am vorbit acum cu el m-am simtit ca Dragomir, cand povestea despre cum era Heidegger. Tepes vorbea, si vorbea foarte mult. Problema cea mai mare e ca fiecare cuvant spunea ceva. Tot ce scotea pe gura trecea prin tine si lasa o urma adanca. Trecuse o ora si eu nu reusisem sa croiesc un fir al discutiei. Insa stiu ca am castigat multe. Am gustat tot felul de ciuperci, preparate extraordinar de bine.
           Vasile Tepes e un om da capo al fine. Ii plac istoria, filozofia, hribii si carnea de oaie. Imi place sa-l numesc educat moral, cu toate ca nici una nu se cladeste pe temelia celeilalte.
            Ma bucur ca nu am ratat aceasta intalnire miraculoasa.

Comunism

            Sunt de parere ca a fi anticomunist reprezinta o conditie necesara a inteligentei, asa cum spunea cineva de la Scoala de la Viena. Am avut o discutie cu tata, care sustine comunismul... eterna discutie despre omul de rand care e subjugat de patron.
            Si, la fel ca majoritatea indarjitilor, cand vine vorba de epoca de aur, si lui ii place Marxism- Leninismul... Doar in cazul in care el e Lenin. De fapt... e interesant sa fii tu mai egal decat ceilalti. Insa asta e despotism, nu comunism. Din capul locului, noi nu mai vorbim nici macar despre socialism. Mai pe scurt... cred ca daca va reveni vreodata socialismul, sub orice forma ar fi el, s-ar putea sa am o armata dupa mine.

Monday, April 11, 2011

Despre un strop de libertate

             În orice societate, libertatea e o himeră. Atunci când avem societate, avem oameni şi relaţii de orice fel între ei. Dacă oamenii sunt normali, ei vor vrea lucruri diferite. Atunci când vrem lucruri diferite, nu durează mult până se intersectează dorinţele membrilor societăţii. Şi atunci vom avea conflicte. Pentru a le veni în întâmpinare, oamenii inventează legi, care vor fi impuse din afară. Ele sunt bazate pe ideea kantiană, conform căreia libertatea mea se sfârşeşte acolo unde se intersectează cu libertatea altuia. Să fim sinceri... a ieşi din minorat înseamnă exact acest lucru: a te ridica împotriva lui Das Man. Şi Das Man nu glumeşte. A fi împotriva lui nu seamnănă deloc cu libertatea... ba chiar ai şansa să ajungi după gratii.

Iulia Haşdeu

               Iulia Haşdeu era o persoană desăvârşită... Doar era H.D...-u.

Trufie

                 Trufia- Crescătorie de trufe.

Apropo de nume

               Mă gândeam la un lucru apropo de numele date copiilor din ziua de azi. Am auzit şi de la Andrei Pleşu, domnul Andrei Pleşu un lucru asemănător cu ceea ce cred: A abuza de acelaşi set de nume într-o anumită perioadă în societate înseamnă a-i tăia purtătorului cordonul ombilical al personalităţii.(cel puţin asta am vrut să înţeleg). Mai punctat, mă doare că peste 15-20 de ani, în România vor exista doar oameni cu nume de Luca, Matei sau Darius. La femei stăm mai bine: O vom avea doar pe Alesia.

Sunday, April 10, 2011

Ca să zic aşa...

                Am observat că, pe lângă toate regurgitările în materie de gramatică sau lingvistică, au mai apărut două, care au început să mă roadă din ce în ce mai tare. Faptul-de-a-fi-P R O P I E T A R. Şi la următorul, aş vrea să pun o întrebare: Ce dracu înseamnă "CA SĂ ZIC AŞA?"